Un simplu test de sânge poate depista boala Alzheimer înainte de apariţia simptomelor

Descoperirea, realizată de o echipă de cercetători de la Washington University School of Medicine şi de la German Center for Neurodegenerative Diseases din Germania, a fost descrisă în detaliu în noul număr al jurnalului Nature Medicine, publicat pe 21 ianuarie.

„Este ceva ce ar putea fi încorporat cu uşurinţă într-un set de analize a unei clinici de neurologie”, a precizat Brian Gordon, profesor asistent de radiologie la Mallinckrodt Institute of Radiology, din cadrul Washington University, şi unul dintre autorii studiului. 

• „Gheața spațială” este mai puțin asemănătoare cu apa decât credeam
• Necunoscute până acum, proteinele albastre ar putea acționa ca întrerupătoare pentru celulele creierului

Testul detectează o proteină structurală care formează o parte din scheletul intern al neuronilor. Atunci când neuronii sunt afectaţi sau mor, proteina se scurge în lichidul cefalorahidian şi în coloana vertebrală şi de aici în sistemul circulator, potrivit Medical Xpress.

Nivelurile ridicate ale acestei proteine în lichidul cefalorahidian sunt deja indicatori că unele celule cerebrale au fost afectate, dar prelevarea acestui lichid este o procedură mai complicată decât o simplă analiză la sânge. De aceea, autorul principal al studiului, Mathias Jucker de la German Center for Neurodegenerative Diseases din Tübingen, Germania şi colegii săi au vrust să vadă dacă nivelurile acestei proteine reflectă de asemenea leziuni neurologice.

O mutaţie rară, esenţială pentru această realizare

Au apelat la un grup de familii cu variaţii genetice rare care cauzează boala Alzheimer în anii 50, 40 sau chiar 30 ale unei persoane. Familiile din studiu fac parte din DIAN (Dominantly Inherited Alzheimer’s Network), un consorţiu internaţional condus de University of Washington. Un părinte cu o astfel de mutaţie are 50% şanse de a o transmite la copii, iar orice persoană care moşteneşte mutaţia va dezvolta, în mod garantat, boala Alzheimer. Singura parte bună este că mutaţia genetică reprezintă o şansă pentru cercetători să studieze metode de depistare a bolii înainte de apariţia simptomelor.

Cercetătorii au studiat mai mult de 400 de persoane din proiectul DIAN, unde aceştia au donat sânge, li s-a scanat creierul şi au completat teste cognitive. Circa jumătate dintre aceştia au fost evaluaţi mai mult de o singură dată, de obicei la un interval de timp de 2-3 ani.

La cei cu mutaţiile genetice (247 din cei 400), nivelurile de proteină erau mai ridicate şi au crescut odată cu trecerea timpului. La cei cu o variantă sănătoasă de gene, nivelurile acestei proteine erau şi au rămas normale. De asemenea, această diferenţă a fost detectabilă cu 16 ani înainte de apariţia simptomelor cognitive.

Mai mult, cercetătorii au analizat rezultatele RMN, determinând că rapiditatea cu care nivelurile de proteină au crescut este proporţională cu rapiditatea cu care precuneusul (o parte a creierului responsabilă cu memoria) se subţiază şi scade în dimensiune. 

Pentru a afla dacă nivelurile de proteină din sânge pot fi folosite pentru a prezice declinul cognitiv, cercetătorii au adunat date de la 39 de oameni cu mutaţii nocive. Şi în acest caz, savanţii au observat o legătură între declinul cognitiv şi creşterea cantităţii de acest tip de proteină din sânge, ambele fiind asociate şi cu atrofierea creierului observată la RMN.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un nou medicament pentru tratarea bolii Alzheimer prezintă rezultate promiţătoare

Poate herpesul să provoace Alzheimer? Un specialist a studiat această posibilitate timp de 25 de ani

Jocul de bridge, antidotul bolii Alzheimer?

S-a descoperit cauza bolii Alzheimer. Tratamentele se concentrau până acum pe altă anomalie din creier – VIDEO